Istoria afacerilor imobiliare – partea I
, Welt Imobiliare

02/12/2014

Timp de două din cele patru milioane de ani de existenţă a speciei umane, omul a dus o viaţă predominant nomadă. Strămoşii noştrii se mutau de colo-colo cu proviziile lor de mâncare patrupede, lăsând în urmă doar semne ale existenţei lor – aici o pictură rupestră, dincolo câteva topoare de piatră sau alte unelte neobişnuite.

Strămoşii noştri au abandonat treptat stilul de viaţă de vanator-culegator, în perioada 30000 I.H. – 150000 I.H. Schimbarea nu a fost una globală, astfel încât există societăţi de vanatori-culegatori care au supravieţuit până în ziua de astăzi în unele părţi ale lumii. Această schimbare marchează tranziţia către o societate agrară şi pregăteşte terenul pentru apariţia dreptului de proprietate. În continuare, vom vedea care sunt originile dreptului de proprietate şi începuturile afacerilor imobiliare.

Pământuri pentru cei puternici

Societăţile agrare au favorizat un fel de selecţie naturală a proprietarilor de pământ. Câmpiile cele mai fertile erau alese şi disputate în baza puterii fizice ale oamenilor. Cei care reuşeau să îşi apere pământul erau cei care îl păstrau. Odată cu trecerea timpului, s-a dezvoltat un sistem de conducători de trib, în cadrul căruia cei care aveau aprobarea tribului puteau să împartă pământ, să rezolve dispute şi să ceară plăţi din partea subiecţilor.

Evoluţia către conducători de trib tot mai puternici a dus la acumularea forţei de muncă în subordinea conducătorilor. Eforturile noii forţe de muncă, mai unite şi mai organizate decât înainte, erau direcţionate către construirea canalelor de irigaţii, a templelor, a fortăreţelor şi a îmbunătăţirii tehnicilor agricole. În aceste condiţii, numărul populaţiei a avut o creştere explozivă; pe când înainte, familie de vanatori-culegatori puteau să susţină unul, cel mult doi copii, acum fermierii puteau să crească mult mai mulţi copii, ceea ce însemna o creştere şi mai mare a forţei de muncă.

Dreptul ancestral de proprietate

ancientegyptianfrescoofhusbandandwifeplowingfields

Sursa imagine: undsoc.org

Vanatorii-culegatorii trăiau tot într-un sistem tribal, la fel că fermierii societarilor agrare, însă indigenţa şi incertitudinea vieţii acestora determină imposibilitatea ca un trib să susţină mai mult de 3 familii extinse. În timp ce vanatorii-culegatorii îşi duceau mai departe existenţă precară, fermierii începeau să se confrunte cu dificultatea de a numi toate persoanele din tribul de care aparţineau.

În schimbul familiarităţii sacrificate astfel, membrii societăţilor agrare putea acum să se bucure de siguranţa mărită a vieţii în colectiv. Aceste societăţi micuţe erau apărate de armate bine hrănite care puteau să respingă cu uşurinţă atacurile răzleţe ale inamicilor. Pentru această siguranţă, oamenii aduceau ofrande regelui sau lordului care revendică posesia pământurilor. În esenţă, acesta a fost primul sistem de închirieri.

Pe măsură ce aceste aşezări omeneşti deveneau oraşe, familiile conducătoare menţineau posesia proprietăţii prin intermediul dreptului ereditar. Strămoşii acestor familii au învins toţi prentendentii la dreptul lor de proprietate – astfel au apărut regii, faraonii, daimyo-ii şi celelalte capete ale dinastiilor feudale.

 

 

Atât, pentru moment. Săptămâna viitoare voi reveni cu următoarea piesă din puzzle-ul istoriei afacerilor imobiliare. Vă doresc o săptămână minunată!

Sursa: investopedia.com

Comenteaza

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.